Regula nr 1:

Have fun and share! :).

sâmbătă, 31 iulie 2010

Update concurs de postere de film

Legat de concursul cu postere, cred ca o sa imi iau cateva, putin mai multe, injuraturi de la cei care apar acolo, care sunt amandoi plecati, unul la munte, unul la tara (particip cu doua "postere") si nici nu vreau sa le vad fata cand vor afla ca "i-am folosit". HaHaHa.

Azi pauza de la blogging, o sa va citesc pe seara sau maine dimineata, cel tarziu. Dar revin cu poze, iei!

Si poate si cu postul Despre cacanari si hi5, poate, zic. Nu e batut in cuie, dar sper sa...

Ma duc la nani, acum, haha. Glumeam.

Sa ne citim cu bine, v-am pupat!


P.S.: asta e al 200-lea post pe anu' asta. Speram sa fie un post mai lung si mai aratos, sexy si numai bun de... comentat. Dar nu-i nimic, promit ca 250 sau 300 sa fie adevarate bombe.

vineri, 30 iulie 2010

Concurs de postere de film

M-am bagat la concursul asta: Concurs de postere de film

Nu stiu ce va fi, nu va arat posterul, poate doar daca castig ceva, hahaha.


joi, 29 iulie 2010

Piţiponcism şi Messenger

Am o grămadă de persoane în listă. nu vorbesc cu toţi, dar pe 90% din ei îi cunosc. Acei 10% pe care nu îi cunosc sunt oameni (aka piţipoance şi cocalari) care fac schimb de liste cu nu ştiu cine şi mă adaugă şi pe mine în listă. Nu înţeleg de ce ai vrea să faci schimb de listă cu o altă persoană. Adică totuşi, chiar nu ai cu cine vorbi pe mess şi adaugi persoane pe care nu le cunoşti?

De aproape 10 ani de zile de când am io id-ul ăsta, am adunat la ignore peste 100 de persoane pe care nu le cunosc (sunt fix 156, i-am numărat acum). Mai am şi persoane pe care nu le cunosc, dar cu care mai vorbesc. Şi le-am păstrat în listă pentru că nu au început cu texte gen: şi ai prieten iubita? eşti frumoasă. vrei să fii cu mine? mă mai iubeşti? etc etc etc

Cam aşa arată lista mea de ignore:



După cum vedeţi majoritatea au id-uri gen yo_boss_cash_cash_noua_fitza_pe_2011 , adică sunt cocalari, pe scurt. Şi nu se sfiesc să ascundă asta. Dar totuşi, dacă chiar nu ai lume în listă, dă şi tu add la id-uri gen pisicutzatarasfatzatha sau printzesha_pirandha_2010, nu mă mai freca pe mine, care consider că am un id decent, pe care îl folosesc pentru a comunica atât cu prieteni, cât şi cu colegi, profesori etc. Dacă tot fac schimb de liste (nu ştiu de ce au făcut cei de la Yahoo această opţiune, este cea mai mare cretinătate posibilă, dar în fine..) măcar să şteargă adresele care par cât de cât serioase. Nu cred că le.ar plăcea să le dea sexy_bombha add şi să îi înjure de mama focului. Mi-aş face şi io un id d-ăsta jmecher să dau add la toţi cocalarii şi să îi spamez de le sar capacele, dar am chestii mai importante de făcut. HaHaHa.

Ce nu mai suport la Messenger? Mass-urile. Da, deci sunt a doua cea mai cretină chestie pe care au făcut-o ăştia de la Yahoo. Dacă vrei să trimiţi un mesaj grupului poţi folosi mail-ul, că poate omul respectiv are treabă când îi dai tu mesajul ăla. Nu zic nimic dacă primesc un mesaj care chiar să mă ajute, un mesaj informativ, de la colegi sau mai ştiu eu cine, cum că mâine nu se merge la şcoală, sau că nu ştiu ce s-a întamplat. E ok. 1-2 mass-uri pe zi nu reprezintă o aşa mare tragedie, nu sunt ATÂT de nesuferită, înţepată sau cum vreţi voi să ziceţi. Dar, frate, când încep micuţii borfaşi cu mass-uri gen :

Me Iviii: pa! noapte buna! la revedere! aida pa! JET ! [scz de mass] :)) =)))))))))))

deja cred că e ceva în neregulă cu cerebelele lor. Nu cred că sunt io chiar ATÂT de retardată încât să nu mi se pară ciudat să dai asemenea mass-uri. Adică ok, nu ai vorbit cu nimeni toată seara şi simţi nevoia să fii puţin înjurat.. Ok. Da' poţi face asta sunând pe un prieten sau trimiţand un mesaj privat care să conţină multe cuvinte frumoase, de dulce şi înduioşătoare. Cu siguranţă vei obţine rezultatul dorit.

A, sau cei care îşi fac reclamă la profilul de hi5:

AAAk 6C : poze noi ;;) dau bk :* http://xxxxxx.hi5.com

Nu îi sufăr pe oamenii ăştia. Am şi io hi5, că de, e pă trend, da nu cred că am dat mass-uri în care să anunţ că am adăugat poze. Sigur nu am dat. Poate doar să le spun persoanelor cu care vorbesc în momentul respectiv: bă, ia trage un ochi pe hi5, că am pus nişte poze noi. Dacă vrea să îmi dea comm e ok, dacă nu, asta e. Nu o să îi înţeleg nici pe cei care sunt disperaţi după comentarii. Cei care au 7908 comentarii şi mai vor. Cu ce te ajută? Chiar te simţi mai popular dacă ai 9999... comm-uri ?!?!?!

În fine, despre căcănari şi hi5 (preluată de la Teo// Deko Cafe) voi vorbi altă dată.

Până atunci... V-am pupat!


P.S.: recunosc că şi eu dau mass-uri. Când am un post nou care chiar trebuie citit. Dar nu mereu. De obicei pun la status şi cine vrea să intre bine, cine nu, nu.

Painting

M-am reapucat de pictat. HaHaHa. Da. Nu stiu ce mi-a venit. Am scos sevaletul, l-am sters de praf, dar nu aveam nicio panza. Asa ca am luat o vaza pe care am inceput sa o pictez. Momentan am dat doua straturi de culoare acrilica, urmand sa-i mai dau un strat, sa o dau cu ulei si sa ma gandesc la un model ceva...

Aveti idei?

Vaza arata cam asa (momentan):

miercuri, 28 iulie 2010

Photographs



Here's a little story I've gotta tell
Bout this boy I know so well
Back in the day was cool and all
Fell in love, I fell in love
Thought he was the one for me
Other boys I could not see
And look what happened to our love
I'm like how could it be?

It should have been me and you
It could have been you and me
Boy you broke my heart and now I'm standing there
It should have been me and you
It could have been you and me
Now all I got are these photographs

All I've got, all I've got
All I've got are these photographs
All I've got, all I've got
Is nothing without you, you, you
Got nothing without you, you, you
Got nothing without you

Now baby it's killing me
I'm saying it's killing me
The fact that you ain't around
Baby I'm falling down
I need me a remedy
Been looking for remedies
I need you to be around
Baby I'm hurting now
I know you're a better man
When I was your girl
This land is a better land
When you're in my world
Today will be better babe
If it were like yesterday
So happy and lovely hey, hey, hey

All I've got, all I've got
All I've got are these photographs
All I've got, all I've got
Is nothing without you, you, you
Got nothing without you, you, you
Got nothing without you

All I've got are these photographs
I remember when I used to make you laugh
I don't wanna be stuck in the past
But you're all that I have that I had
And I don't wanna lose what we built this far
This is me and you, you're my superstar
I'd give anything, baby here's my heart
My heart, my heart

(Will.i.am)
My heart don't stop, my heart be beating over
My loving never stop, even though that it's over
Girl I've been reminiscing when I play that Casanova
Way back when we was kissing on your grandmama's sofa
Girl I got this lovey dovey o my photo album
I got them pictures back when I was rocking Calvin Klein
You had your GUESS jeans on looking sexy, oh no
Girl why could it not be the one?

Why? Why? Why?
Why couldn't I be the one?
Why? Why? Why?
Why couldn't you be the one?
Why? Why? Why?
Why couldn't you be the one?
Why? Why? Why?

All I've got, all I've got
Is nothing without you
All I've got, all I've got
Is nothing without you, you, you,
Is nothing without you, you, you,
Is nothing without you

All I've got, is nothing without...
All I've got, is nothing without...
All I've got, all I've got are these photographs...

I miss you, baby. I can't wait for you to come back home. I wanna see you, hug you... kiss you. I love you, don't forget...

The Wailers in Romania


The Wailers, legendara trupa a lui Bob Marley, va reinvia legenda muzicii reggae intr-un concert senzational la Sala Palatului, vineri, 10 septembrie 2010

Spectacolul de la Bucuresti face parte din turneul international The 40th Anniversary Tour ce marcheaza 4 decenii de existenta a trupei. In deschidere, va canta trupa El Negro, cea mai buna formatie romaneasca de reggae.

Bob Marley a cantat timp de 12 ani impreuna cu The Wailers, iar la 29 de ani dupa disparitia lui, pionierii muzicii reggae continua sa incante milioanele de fani din intreaga lume.





Melodiile celebre care l-au facut pe Bob Marley liderul incontestabil al stilului reggae, vor rasuna pentru prima data live la Bucuresti: I Shot the Sheriff, No Woman, No Cry, Could You Be Loved, Stir It Up, Redemption Song sau One Love.

The Wailers a fost fondata in 1969 chiar de Bob Marley. Din pionieri ai genului reggae, muzicienii au reusit sa transforme acest nou stil muzical intr-un adevarat fenomen global, devenind astfel adevarate simboluri Jamaicane pe tot mapamondul.

Dupa disparitia lui Bob Marley in 1981, legenda a fost continuata de basistul Aston “Familyman” Barrett, cel care a adus tinere talente in formatie. In cei 40 de ani de activitate, The Wailers au vandut peste 250 de milioane de albume in intreaga lume. Tot ei au au primit singurul disc de diamant acordat vreodata unui album reggae, pentru The Legend. Aceasta compilatie detine si recordul celul mai bine vandut album din istoria muzicii reggae: peste 20 de milioane de exemplare.

Pretul biletelor variaza intre 250 si 70 lei, in functie de categorie:
categoria I - 250 de lei;
categoria a II-a - 200 de lei;
categoria a III-a - 150 de lei;
categoria a IV-a - 100 de lei ;
categoria a V-a - 70 de lei.

Biletele se pot achizitiona online, de pe site-urile http://www.ticketpoint.ro/ si http://www.biletoo.ro/, sau din reteaua magazinelor Diverta, Muzica, A&B Retail One din Vitan, Plazza Mall, precum si de la casa de bilete a Salii Palatului.

surse: 1, 2

UCI BMX World Championships 2010



Ce pot să zic... între 29 iulie şi 1 august, în Africa de Sud, mai exact în Pietermaritzburg, atmosfera se încinge. BMX-eri şi BMX-ăriţe din Australia, Belgia, Cehia, Danemarca, Franţa, Anglia, Italia, Japonia, Noua Zeelandă, Africa, Suedia, America, Zimbabwe şi multe alte ţări vin să îşi testeze limitele.

1.100 rideri şi rideriţe din 37 de ţări concurează la cele 8 categorii de concurs, şi anume: Elite Men, Elite Women, Junior Men, Junior Women, Elite Men Cruiser, Elite Women Cruiser, Junior Men Cruiser, şi Junior Women Cruiser.

Nici nu vreau să îmi imaginez ce e acolo. BMX-uri de BMX-uri, sponsori, bani, distracţie şi ce e cel mai important, mulţi prieteni noi. Am văzut listele cu participanţii şi am rămas puţin şocată când am văzut FETE de nici 17 ani care concureză weekend-ul acesta la Campionatele Mondiale... (da, mă oftic din cauza asta, pentru că eu nu îmi pot cumpăra un BMX tocmai pentru că sunt fată... şi altele de vârsta mea sunt la campionatele modiale acum)

Traseul, mai jos:



Programul, mai jos:



Mai multe detalii pentru cei pasionaţi găsiţi pe site-ul UCI şi pe site-ul oficial al UCI BMX World Championships 2010.


V-am pupat!


P.S.: Abia aştept poze/video-uri and stuff! <3

B.U.G. Mafia

Am vrut sa nu fie doar B.U.G. Mafia, am vrut sa fie o tara intreaga...

uncersored

Random pics- part 2















V-am pupat!

Gânduri

Vreau să plec şi io în vacanţă, ca tot omu, da n-ai cu cine, frate, n-ai cu cine... Abia pe 9 august o să plec şi io şi o să iau şi o pauză de la bloggărit, dar asta nu înseamnă că nu mă apuc de pe acum de scris câteva posturi în avans pentru cele două săptămâni în care voi sta departe de calculatorul meu mult-iubit.



P.S. 1: deja mă imaginez lenevind toată ziulica şi jucând Sims <3 hahaha
P.S. 2: mai mult ca sigur steluţa mea va avea grija ca posturile să ajungă la voi la timp.

marți, 27 iulie 2010

Temă nouă

Am schimbat tema blogului, din nou. Nu îmi place să fie aceeaşi prea mult timp, mi se pare plictisitor să intrii pe un blog şă să vezi mereu aceeaşi temă. Mă rog, ideea e că de acum îmi voi schimba tema cam o dată la două luni, sau ceva de genul ăsta, adică tema pe care o am acum o voi schimba când începe şcoala.

V-am pupat!

Big in Bavaria 2010

Pentru cei pasionati de biciclete, asa ca mine- ahaha- cateva poze de la concursul Big in Bavaria 2010, care a avut loc ieri.

Primele doua locuri au fost ocupate de Martin Söderström (sponsorizat de NS Bikes) si Sam Pilgrim (sponsorizat de DiamondBack), ambii facand parte din echipa NS Bikes, iar locul 3 a fost ocupat de Yannick Granieri (sponsorizat de Commencal).

Cum ziceam, poze:






- Bartek Obukowicz // tuck no hander

- Jan Toth // backflip tuck no hader

- Martin Söderström

- Martin Söderström // no foot can can

- Sam Pilgrim

- Sam Pilgrim // backflip

- Martin Söderström si Sam Pilgrim


poze de aici


Acum ma duc si io afara. V-am pupat! Ne citim diseara.

Pool Party


























Detalii pe Facebook

Down Hill Race @ Mogosa


Între 30 iulie-01 august statiunea Mogosa va fi capitala ciclismului montan din Romania. Aici se va desfasura, in organizarea CS Garage Racing Baia Mare, cea mai anticipata si respectata competitie de mountainbike downhill a sezonului: “Rocks’ N Roots DH race”. La Rocks N Roots vor participa circa 150 de sportivi din 4 natiuni, inclusiv campioni nationali ai Romaniei si invitati din Ungaria, Bulgaria si Austria.

Dupa cum ne spun reprezentantii clubului Garage Racing, “competitii de downhill au mai fost pe Mogosa, dar nici una nu se apropie de nivelul Rocks N Roots”. Anul acesta Mogosa ii asteapta pe concurenti cu un traseu re-conceput, mai rapid, mai dificil si cu portiuni foarte spectaculoase: abrupturi stancoase, linii serpuite trasate in covorul de radacini al padurii, ba chiar si o saritoare care-i catapulteaza pe rideri in zbor peste un drum forestier. In premiera nationala, concursul va avea o instalatie de cronometrare profesionala care va afisa instantaneu performantele concurentilor: viteza, timpul intermediar si final.



Eforturile organizatorilor au fost rasplatite prin includerea Rocks N Roots DH race in prima serie nationala de concursuri de downhill mountain bike, care va cuprinde alte 3 evenimente organizate in statiuni de renume: Sinaia, Brasov si Baisoara. “E ca si cum am fi promovat in prima liga. Cu atat mai mult cu cat nu avem nici un castig material de pe urma concursurilor, ne mandrim cu increderea pe care ne-o acorda cei avizati in ale mountain bikingului romanesc. In schimb nu ne prea bucuram de sustinere locala, sponsorii si partenerii, fara de care nu am fi putut organiza evenimentul, fiind aproape toti din Bucuresti, Cluj-Napoca, Brasov si Targu Mures. Ei au numai lucruri bune de zis despre baimareni si de aceea ne sustin cu placere. Speram ca si pe plan local sa beneficiem de sprijin, deoarece dorim sa demaram o initiativa unica in Maramures: un mountain bike parc construit dupa modelul celor ce functioneaza cu succes pe timp de vara in statiuni de ski nu numai din Austria, dar chiar si in Cehia si Bulgaria. Acesta s-ar adresa publicului larg, in special sportivilor recreationali si copiilor, traseele urmand a fi mai usor de abordat decat cel competitional de pe Mogosa. Un proiect cu aceasta tema se afla in faza de elaborare, si ar putea contribui sensibil la dezvoltarea durabila a zonei daca ar fi coroborat cu potentialul turistic al muntelui .”

Weekendul competitional va demara vineri cu recunoasterea obligatorie si antrenamentele oficiale si va continua sambata, 31 iulie, cu calificarile cronometrate care vor decide cine va lua startul in mansa finala . Duminica este zi de rezerva in caz de furtuna sau probleme tehnice la telescaun. Hateganul Sorin Parau, campion national si castigator al editiei din 2009, este cotat ca si favorit la clasa Elite, in timp ce la celelalte 3 categorii (junior, masters si hardtail) lupta este deschisa. “Se pare ca juniorii bulgari sunt foarte bine pregatiti, dar noi avem avantajul terenului”, declara Botond Boitor, tanara speranta a echipei Garage Racing.

Puteti urmari ultimele noutati referitoare la Rocks ‘n Roots pe site-ul oficial al Garage Racing sectiunea Rocks ‘n Roots sau pe Facebook unde baietii va tin tot timpul la curent cu mersul lucrurilor pe doua roti.


luni, 26 iulie 2010

Iubire...

El si ea se iubesc. Ea sufera un accident in urma caruia va ramane fara vedere. El ii da vederea sa ei. Ea nu stie asta. El pleaca inainte ca ea sa iasa din spital. E o poveste trista, rau...

Dj Project- zile si nopti

Am ascultat-o azi pentru prima oara. Si imi place...


Smack that

Am auzit-o azi pe Kiss Tv si am zis sa va aduc si voua aminte de ea :

Bossime

A treia şi ultima parte a trilogiei. Mă voi repeta, ştiu, pentru că toate au elemente comune şi sunt strâns legate una de alta.

De câte ori nu vi se întâmplă să mergeţi pe stradă şi să vedeţi multe, da multe rău de tot, maşini gen Q7, X6, A6, Ferrari, Mercedes, Porche etc. Ok, nu am nimic cu niciuna dintre aceste maşini sau cu cei ce le fabrică. Din contră, iubesc maşinile astea, mai ales Audi A6.

E ok să ai bani şi să te dai şmecher că mergi într-un Q7, să îţi oftici prietenii şi să te uiţi la lumea invidioasă de pe stradă de pe bancheta din spate pentru că ai un şofer pe care îţi permiţi să îl plăteşti cu o grămadă de bani în schimbul serviciilor prestate. Dar, chestia asta cu maşinile şi şmecheria a scăpat de sub control. Pe bune. Adică nu maşina te face realmente boss, ci culoarea sa. Cu cât culoarea este mai aproape de alb, cu atât eşti mai boss. Iar dacă ai maşina albă eşti cel mai boss. Io mi-am promis să nu îmi cumpăr niciodată vreo maşină albă sau gri metalizat, pentru a nu susţine expansiunea rapidă a bossimii din România.

Trecem mai departe. Maşinile te fac boss. Ok. Dar tu, care eşti bossu, nu poţi sta în maşina aia în trening din Obor şi cu mercuriale în picioare, nu? Se cere totuşi un costum Armani, D&G, Dior (Pattinson poartă costum Dior aici, şi Kristen rochie Versace) sau alte brand-uri renumite. Şi cu cât distanţa de unde vine costumul şi preţul sunt mai mari, cu atât devii mai boss în ochii prietenilor, desigur.

Nu în ultimul rând, aurul. Nu eşti boss dacă nu porţi aur. Cum să porţi argint? Nu. Aurul e baza, frate. Şi cu cât are mai multe karate cu atât e mai bine. Şi cu cât e lanţu de la gât mai gros cu atât eşti mai bazat. Dar nu numai aurul de pe tine contează. Dacă mai ai şi alte chestii placate cu aur eşti şi mai tare.

Da, ăştia sunt oameni materialişti, care fac totul pentru bani şi consideră că astea sunt plăcerile vieţii. Nu ştiu, poate chiar or fi şi sunt eu mai înapoiată un pic. Dar atunci când te lauzi că îţi petreci vacanţele prin ţări străine pe la hotele de lux şi eşti întrebat ce ai vizitat în Românica îţi cam piere zâmbetul ăla de superioritate de pe buze, pentru că ai uitat că trăieşti într-o ţară care are multe peisaje super marfă şi care are multe locuri de vizitat...

Mă rog, aici se încheie trilogia Materialism, piţiponcism şi bossime. Cum am mai zis, sunt strâns legate una de alta pentru că materialismul este o caracteristică întâlnită la mulţi, da mulţi români. Şi de la bani porneşte totul...

V-am pupat!

duminică, 25 iulie 2010

Piţiponcism

E vacanţă, e cald, nu prea mai scrie omu' pe blog în zilele astea. Dar nu am uitat că trebuie să continui trilogia Materialism, piţiponcism şi bossime, cu partea a doua şi anume piţiponcism.

Cred că vi se întâmplă destul de des să vedeţi pe stradă fete arătând aşa sau aşa şi să vă uitaţi la ele abţinându-vă să nu râdeţi de cât de frumos se îmbracă, asortează şi machiază aceste domnişoare apărute de nicăieri într-un timp atât de scurt, dar totuşi într-un număr atât de mare… Pe scurt, piţipoancele au fost la început nişte fete obişnuite, care, din cauza manifestării premature a hormonilor simt nevoia de liberă exprimare(că şi aşa e democraţie..) şi cum altfel să se exprime mai bine dacă nu expunându-şi formele apetisante în faţa întregului popor care le vede pe stradă sau pe hi5, facebook, netlog ş.a.m.d.

Pentru a se putea exprima, acestea au nevoie de silicon şi mult, mult solar, dar nu în ultimul rând de multe poze în poziţii provocatoare şi buze ţuguiate, rujate "discret" cu roz sau alte culori ţipătoare.

Aşa pot fi ele caracterizate în câteva cuvinte. Nu pot înţelege aceasta dorinţă a lor de a atrage privirile băieţilor arătând în felul în care arată. Adică, ok, pot înţelege că nu ştii să asortezi nişte culori pe tine, dar nu pot înţelege de ce nu ţi se pare ciudat că lumea râde de tine şi de faptul că arăţi ca ultima ştoarfă de pe Mătăsari... Poate nu ai oglindă acasă, nu ai bani să îţi iei una d-aia mare, să încapi în ea şi pe lungime şi pe lăţime. Dar nici ăsta nu e un motiv bun pentru faptul că arăţi aşa, din moment ce îţi faci poze în geamurile băncilor sau în orice alt geam în care ti se vede reflexia.

Dar azi nu voi vorbi numai despre fetele care adoptă acest stil şukar de viaţă, pentru că după o să ziceţi că fac discriminare între sexe sau că sunt geloasă pe "atrăgătoarele domnişoare", ahahaha. Sunt şi băieţi d-ăştia şukari, şmecheri, borfaşi, peşti, cum vreţi voi să le ziceţi. Io le zic cocalari.

Despre cocalarul de România putem spune aşa: se ia una bucată maroniu de România, se întreţine cu ceafă de porc trasă pe nas şi intravenos asezonată cu cartofi prăjţi şi bere “ca să alunece”. Lănţoiul de aur vine la pachet cu burta păroasă şi mustaţă asortată alături de ultimele gadgeturi apărute pe piaţă şi ultimele modele de Audi (neapărat pe alb). Cam aşa putem descrie foarte pe scurt cocalarul specific. Dar nu numai ăştia intră în categoria cocalarilor de România. Aici intră şi acei băieţoi care se cred fete. Adică ăia care poartă chestii mult prea mulate pe ei, ca să se vadă brandu', dom'le. Să vadă şi lumea ce mult muncesc ei la sală, de luni până vineri, în timp ce weekend-ul este predestinat relaxării totale pe unul din ştrandurile din Capitală.

Piţiponcismul se leagă mult de bossime. Adică cu cât eşti mai piţiponc sau piţipoancă(adică cu cât te faci mai mult de râs, în mare parte) cu atât eşti mai boss, mai şmecher, în gaşca ta. Şi bossimea se leagă de materialism şi tot aşa. Dar despre bossime, data viitoare.

E un triunghi al Bermudelor aici, că dacă intrii nu prea mai poţi scăpa (uitaţi-vă la Românica noastră, exemplul viu)

V-am pupat!



P.S. 1: Nu vreau să mai fiu înţeleasă greşit. Nu am nimic cu oamenii ăştia, atâta timp cât stau în banca lor, departe de raza mea vizuală şi auditivă, desigur.
P.S. 2: O parte din post este preluată de pe un alt blog al meu pe care vreau să îl şterg, şi anume BrainlessBlog şi am zis că nu are rost să pierd acele puţine posturi, deci să le preiau aici.

joi, 22 iulie 2010

Copil talentat

Pustiul asta e super tare <3 width="640" height="385">

de aici

sursa originala: pinkbike.com

Premiu onorat cu intarziere

Sunt o nesimtita. Nu stiu cum si de ce, dar nu am vazut postul Cameliei de pe 29 iunie in care aceasta imi oferea un premiu. Si acum, l-am vazut, dupa aproape o luna, ce-i drept... Imi cer scuze ca nu l-am onorat mai devreme!


Si cum am vazut ca trebuie sa ajunga la 5 persoane, merge la : Camelia, desigur, Black Angel, Nephthys, Mălli si Măce.

P.S.: Pentru cei care doresc premiul, dar care nu sunt mentionati mai sus, il gasiti pe pagina dedicata premiilor, "Pentru voi"

miercuri, 21 iulie 2010

Materialism

Aseară mergeam spre casă cu P. şi vorbeam despre materialism, piţiponcism şi bossime, făcând referire la cunoştinţe pe care le întâlnim destul de des în viaţa noastră, chiar dacă uneori nu ne-am dori, asa m-am gandit io sa scriu cate ceva despre tipul asta de oameni, pentru care banii, popularitatea si numarul de prieteni de pe hi5 inseamna totul.

Si vorbeam despre niste cunostinte care fusesera cu noi in parc ieri. Doua fete, cu situatie materiala buna, nu poti spune ca nu, dar asa suntem toti cei de acolo. Incep ele sa poarte o discutie despre mersul la strand. Vorbesc ele ce vorbesc si la un moment dat una dintre ele ii spune celeilalte sa ne povesteasca despre o fata de pe strand. "Da, ma. Si eram noi pe strand si am vazut-o pe una care avea o rochita foarte frumoasa si m-am dus si am intrebat-o de unde si-a cumparat-o si mi-a zis ca din Dragonul Rosu, hahaha. Cum sa iti cumperi haine din Dragonul Rosu?" hahaha si hihihi, radeau de mama focului cele doua domnisoare.

De aici a pornit o intreaga discutie despre hoteluri de lux si alte chestii de genul. Ma rog, nu suport discutiile de genul, mai ales in parc, deci discutia s-a purtat intre cele doua fete si P. Nu pot intelege persoanele materialiste, ce este atat de "uau" ca X are rochie din Dragonul Rosu? Daca persoana respectiva nu isi permite haine "de firma" care este problema? Sau "a, mi-a zis Y ca si-a luat bluza aia din Mini Prix. OMG, cum sa iti iei haine din Mini Prix?!?!?!"

Dupa ce s-au amuzat copios de faptul ca unii nu au posibilitati materiale care sa le permita sa isi cumpere haine "de firma", una dintre ele a observat ca cealalta are o bratara rupta(una din vreo 10 sau cate avea pe mana...)
- Ti s-a rupt bratara?
- Da, cand am pus-o pe mana...Cred ca am mana prea mare.
- Pai de ce s-a rupt?
- Calitate proasta, da' imi place cum arata impreuna cu celelalte.
- De unde ti-ai luat-o?
- Din Pimkie...

Ok, cu cateva minute inainte spusese ca hainele din magazine gen Dragonul Rosu sau Mini Prix sunt atat de praf, un-cool etc, ca dupa sa spuna despre propriile-i accesorii ca sunt calitate proasta, desi erau de la Pimkie, magazin pe care eu una il consider ok, desi tin sa precizez ca nu imi plac accesoriile lor. Adica frate, ok, am inteles, iti place sa suferi de tine, dar cand vezi ca NIMENI din jurul tau nu este interesat de o asemenea conversatie, nu o lasi mai moale? Sau macar se duceau pe o alta banca unde putea vorbi cat doreau ele despre subiecte de genul.

Ma rog, trecem peste locul din care isi cumpara unii hainele. La un moment dat, una dintre ele cauta in strafundul amintirilor si isi aduce aminte de un top facut de ea impreuna cu o alta prietena legat de cine este mai bogat, mai boss, mai bazat in parc. Ba frate, chiar nu ai ce face in parc decat sa stai sa ii cataloghezi pe oameni ca ala are atatia bani, in timp ce ala doar atatia? Se pare ca nu.

Mie mi s-a parut mereu ca in parc nu a fost, nu este si nici nu va fi vreodata vorba de bani sau de cat de bazat esti. In parc vii sa te relaxezi, sa faci o caterinca cu prietenii, nu sa faci topuri "cine e mai bogat" din lipsa de ocupatie...
Revenind la subiect. Oamenii astia materialisti sunt atat de... superficiali si au impresia ca lumea se invarte in jurul lor si/sau a sumelor de bani pe care le lasa in mall-uri atunci cand merg la "shopping".

In fine, ideea e ca nu ii suport pe oamenii astia si nu o sa ii suport vreodata. Asa cum nu suport nici oamenii prosti. Da' prosti rau de tot. Oamenii aia care nu isi dau seama de niste lucruri absolut evidente. Ma rog, despre ei vorbesc maine, alaturi de continuarea postului asta. Acum va las, ma intorc in lumea reala.

V-am pupat!

marți, 20 iulie 2010

Vacanţă.

Îmi era teamă de ziua în care voi rămâne fără subiecte de dezbătut pe blog. În ultima perioadă aţi văzut şi voi că nu prea am mai postat, dar nu lipsa de inspiraţie a fost motivul principal, ci vacanţa. Am intrat şi eu ca lumea în vacanţă, am reînceput să ies prin locurile pe care acum două luni mi le aminteam din poze. Adică în parc. Da, v-am spus eu şi în alte posturi că am mai ieşit pe afară. Şi îmi place afară. Mă simt ca acasă. Mă rog, având în vedere faptul că vorbesc cu prietenii mei aproape toată ziulica, e oarecum normal să am acel sentiment de bine când sunt cu băieţii afară. Dar nu despre ei voi vorbi. Ştiu că unii nu vor să vorbesc despre ei, nu vor "reclamă" and stuff.

Voi vorbi despre mine şi despre cât de bine e în vacanţă. Da, e bine, încerc să consider vacanţa un concediu de două luni care se va termina în curând şi voi reîncepe "seviciul". Şi abia aştept să mă întorc. Ştiu că zic asta pentru că vacanţa mă plictiseşte, dar ăsta e adevărul... La început a fost ok, dormeam până la 12, ieşeam pe la 4, ajungeam la 10 acasă, stăteam până pe la 5 la calculator, mă culcam şi tot aşa. Dar acum, după o săptămână de vacanţă deja e prea plicisitor să fac aceleaşi lucruri în fiecare zi. M-am plictisit!

Şi mă enervează vremea de afară. Dar rău de tot. Acum e cald, sunt 40 de grade şi peste 5 minute începe să plouă, să tune şi să fulgere de mama focului. Şi nu e că plouă, îmi place ploaia, da' să plouă mai pe la 3-4 aşa ca atunci când ies io afară să pot să ies fără teama că m-ar putea prinde o ploaie torenţială în mijlocului parcului, la einşpe metrii de orice staţie de mijloc de transport.

A, da, era să uit. Vreau la Liberty Parade, care este sâmbătă, pe 24 iulie. Dar nu, cum aş putea io, fată de numai 16 ani, să merg cu prietenii (alţii, nu băieţii mei) la asemenea eveniment, care este la atâţia kilometrii de casa părintească? Nu se poate aşa ceva!

Mă rog, chiar dacă nu merg la Liberty Parade, oricum o să plec din Bucureşti. Dar mă întorc pe 29, cel târziu - nu pot sta eu departe de blogul meu mult-iubit, hahaha.-


V-am pupat!


P.S.: am o nouă obsesie în materie de jocuri, ca să îi spun aşa. De fapt, este o aplicaţie de pe Facebook, pe care o cheamă Millionaire City. Joc de o săptămână şi sunt Level 19. Mă rog, o să mi se ia şi de acest joc şi o să mă apuc de altul şi tot aşa, dacă tot nu pot să joc Sims =(. Ce ziceţi de oraşul meu? :))


luni, 19 iulie 2010

Test

Am facut acest test si tre' sa vi-l dau si il faceti si voi. Veti vedea ca raspunsurile pe care le veti primi dupa ce il faceti sunt adevarate. Au facut testul si cativa prieteni si lor le-au iesit raspunsurile bune. E tare :)). Testul va asteapta aici =D

Toba si linia de drum and bass

<3. Atat.



V-am pupat!

duminică, 18 iulie 2010

17.07.2010

Ieri-16.06.2010- nu am postat nimic, stiu, si imi cer scuze.

Ieri dimineata am facut o vizita la doctor. Mi-am luat analizele, totul ok. Ajung acasa la 9 si ceva, aproape de 10 si vreau sa ma culc, ca si asa dormisem vreo 3-4 ore si eram moarta. Pun teleofnul pe silent, ca nu care cumva sa fiu sunata de cineva si trezita din somnul meu cel important.

Dorm eu vreo doua ore linistita, cand, dintr-o data aud telefonul fix, care e mobil, ca suna. Ma uit la telefonul meu sa vad cat e ceasul si vad 2 apeluri de la mama. Mi-am dat seama ca este ea. Ma dau jos din pat cu greu, ma duc la telefon, raspund si mama ma intreaba ce fac. Nu era evident ca dormeam, avand in vedere faptul ca sunt in vacanta? Cred ca nu. Ma rog. Inchid telefonul si ma bag iar in pat, cu intentia de a-mi continua somnul. Vine tata acasa. Evident, nu am mai putut dormi si am ramas cu 2 ore de somn pentru restul zilei.

Azi, insa, am fost lasata sa dorm. Liniste totala, fara deschizaturi de usa, fara telefon care sa sune, nimic. Ma rog, am adormit pe la 4 in timp ce asteptam un mesaj si m-am trezit la 8 jumate, am dat reply, dupa m-am trezit pe la 10 si i-ar am dat reply la ce primisem si tot asa =) . Dar nu am fost deranjata, ceea ce este un mare pas inainte.

Sa va zic de ziua de ieri? Hai sa va zic...

Toata ziua am fost asa, melancolica, chefless, m-au si enervat prietenii mei minunati carora tin le multumesc cu multe, da' multe, vorbe dulci. In fine. Am plecat din parc mult mai devreme ca de obicei. Am ajuns pe la 9 acasa. Evident, primul lucru pe care l-am facut a fost sa deschid calculatorul. Am intrat pe blog, m-am uitat pe la posturile celor din blogroll (da, am inceput sa va citesc, I'm so fuckin' proud of this) si cand sa ma uit la statistice de pe 15.07.2010 mai jos am observat pozitia blogului in ZeList, si anume 1317. Hopa! Ce-ai facut, prietene? Am crescut 743 de pozitii sau ceva de genul. Ma rog, m-am bucurat un pic si dupa am vazut titlul ultimului post al lui Piticu' : Cei 10 castigatori ai bicicletelor rosii.
Mai tineti minte ca am scris cateva posturi (4 la numar) pentru concursul de pe bikewalk.ro ? Ei bine, tananana! Am castigat. Vorbeam cu o prietena la telefon in momentul in care m-am vazut pe lista aceea si i-am spus imediat. Imi venea sa tip prin casa si alte chestii de genul, nu neaparat pentru ca am castigat o bicicleta , ci pentru ca am castigat ceva cu blogul asta. Dintr-o data, seara mea a devenit mai buna. Cand a ajuns si el acasa i-am spus si lui, pentru ca nu pot sa ii ascund nimic, nici daca as vrea...

Azi, la ora 4 am fost sa imi ridic premiul din Parcul Izvor. Starea mea de sanatate nu a fost una tocmai ok, asa ca abia am putut sta pana pe la 4 si jumatae sau ceva de genul si nu m-am mai putut intoarce pentru BikeWalk si imi pare nespus de rau...

Abia acum m-am dat jos din pat pentru a termina acest post, care sta in Drafts de sambata dimineata (17.07.2010)


P.S.: postul Ganduri spuse l-am pus eu de dimineata sa se posteze singur la 23:23.

sâmbătă, 17 iulie 2010

Ganduri spuse...

Trebuie sa mai scriu ceva despre el... In ultima saptamana am fost fericita, cel putin datorita lui. Nu ma intrebati de ce, ca nici eu nu prea stiu, ca nu a fost nicio diferenta fata de celelalte saptamani. Am reinceput sa ies in parc dintr-o "greseala". Ma intorceam de la "film"(eram un car de nervi pentru ca fata cu care trebuia sa merg nu a mai putut ajunge) si am zis sa trec prin parc, crezand ca ei sunt plecati. Dar erau acolo si au zis sa mai stau si am mai stat, inca vreo 7 ore.

Cei si cele noi imi aruncau priviri ciudate, nestiind cine sunt si de unde ii cunosc etc. Dar ei sunt baietii mei, care au crescut sub ochii mei micuti, de cand aveam eu 13 ani neimpliniti si pana acum, cand mai am putin si fac 16.

Ma rog, nu voi mai vorbi despre ei pentru ca nu despre baietii mei e vorba, ci despre baiatul meu. Il mai alint asa cateodata, cand urmeaza sa ii cer ceva, hahaha.

Revenind, il surprind des uitandu-se la mine sau prin mine, oricum, in directia mea. Dar, pentru ca ma simt privita, banuiesc ca se uita la mine.. Ma rog, nu asta conteaza, nu exista nicio lege care sa interzica privitul, inca (haha).

Noi ne certam. Mereu. Si cand nu ne certam, ne contrazicem. Si cand nu facem niciuna din alea de mai inainte, povestim ceva si dupa facem ce am zis mai devreme. Deci, oricum ar fi, noi avem cam 15 dispute zilnice, ca sa le zic asa, care suna ceva de genul:

(el vorbeste si eu intreb ceva sau chestii de genul)
el: Da' te-a intrebat cineva ceva?
eu: Da' vorbeam cu tine?
el: Varza...
eu: Gata!
el: Tu nu esti "gata" cu mine, ai inteles?
eu: Gata, am zis!
el: Nu ca "gata"...
eu: Gataaaa.
The End, pentru scurt timp.

Nu ma satur niciodata de discutiile astea. Ma amuza mult si el se enerveaza de fiecare data. Nu stiu daca pe bune sau face asta la misto, dar este dragut cand se enerveaza, hahaha.

In fine, ideea e ca nu stiu ce sa cred/fac. Au trecut 8 luni si ceva, aproape 9, luni frumoase, dar care puteau fi si mai frumoase daca nu era totul o gluma. Si a trecut un an de cand am pierdut (adica ne-am despartit, ca de fapt acum realizez ca nu am pierdut nimic) un baiat la care tineam mult. Dar la el tin si mai mult, pentru ca acum sunt mai mare, stiu mai bine cam care e treaba cu sentimentele, am capatat ceva experienta de viata in acest an al bobocimii.

Si stiu ca nu se va intampla niciodata. Si stiu si ca eu sunt singura pierzatoare aici. Dar stiu ca la un moment dat o sa mi se ia de el si o sa se ajunga la o stricta relatie de amicitie din ambele parti.

In fine, pana cand o sa mi se ia de dragoste, gluma continua, uneori poate fara voia mea...

V-am pupat!


[photo: me]
[edit: me]
["models": Cristi V. & Raluca-Ana-Maria N.]

=D

Am un post care sta in Drafts si e aproape gata. Il postez imediat cum ajung acasa, diseara, impreuna cu parerile despre ziua de azi, bikewalk, bicicletele rosii and stuff.

V-am pupat!

joi, 15 iulie 2010

Nothing else matters

Avem si noi cu ce ne lauda... Putini, da' buni!

Gemeni.



Unchii mei, gemeni, in '73.

Am auzit ca chestia asta cu gemenii se mosteneste nu la generatia urmatoare, ci peste doua generatii. Deci daca bunica mea a avut gemeni, inseamna ca eu as avea sanse sa am gemeni. Ar fi cei mai diferiti gemeni pe care i-ati putea vedea vreodata, pentru ca NU ii voi imbraca la fel. Desi cand vor fi mici vor arata la fel, nu vreau sa creada ca sunt la fel. Nici macar in perioada de dinainte de gradinita.

Sunt inca mica pentru a vorbi de copii, dar imi plac mult. Si niste gemeni, fata si baiat, sunt visul meu de mic copil. Vreau trei copii: gemeni (fata si baiat) si inca un baiat. Daca as putea as face numai baieti. Nu vreau sa am prin casa numai urechi, maini sau picioare de papusi, par si hainute, mobila din casa lui Barbie si asa mai departe. Prefer sa ma lovesc de cate-o masina de pompieri, care sa ma stropeasca si ma mai trezeasca din cand in cand, hahaha.

univers invers

Pentru ca e joi si pentru ca ploua si ma gandesc la multe chestii, iata o melodie pe care o pot considera sursa de inspiratie.



V-am pupat!


P.S.: sunt obosita moarta, am incercat si eu sa ma culc pe la 13:30 pentru ca as-noapte (adica de dimineata) am apucat 3 ore de somn si cand era sa adorm a venit mama acasa si, evident, nu am mai putut dormi.

Eu.

Am găsit o leapşă pe blogul Cameliei pe care nu ştiu cum de-am scăpat-o :))
E vorba despre copilăria mea.
Mamă, şi am o mulţime de poze cu mine, o cutie întreagă + multe altele scanate deja :)) Însă am ales eu aşa, câteva, random.


la ţară, cu tata şi tricicleta mea <3


... :))


yee, clubbin' baby!


ce-mi mai placea mie viţeluşul ala...


...


nu ştiu ale cui erau acele cizme, dar îmi stătea bine cu ele, nu?


cât un lighean... :))


hei, tata, începe Familia Bundy <3


de mică o ardeam cu aparatu' de fotografiat în mână...


hobby: gimnastica...


ce viaţă e aia dacă nu te baţi cu naşu' ?!?!?!


Şi aici îmi luam eu rămas bun de la abecedar, cu diplomă şi coroniţă. =D

Mi-a placut copilaria mea. Si inca imi place, caci sunt inca un copil. Merge la toti cei care doresc sa o preia.

miercuri, 14 iulie 2010

M.M.

Stiu ca probabil 99% dintre cititori o sa ma injure pentru ce voi spune, dar, frate, pe toate blogurile gasesti "fata cu parul de foc a incetat din viata".

Nu! Imi are rau sa va dezamagesc, dar nu s-a STINS din viata, s-a sinucis. Ca sa se stinga din viata trebuia sa faca un accident cu masina, sa faca peritonita, hemoragie interna, septicemie sau orice alta boala, Doamne fereste! Atunci boala ar fi rapus-o. Viteza excesiva sau alti factori care au dus la regretata moarte a solistei.

Dar ea s-a sinucis. Intr-adevar, este o pierdere pentru Romanica noastra, dar daca stai sa te gandesti, pentru ce? A lasat in urma un copil de 2 ani, un sot si un tata care acum a ramas singur cu copilul. Sinuciderea este cel mai las mod de a scapa de probleme. Ma rog, nu stiu ce probleme a avut, daca a avut probleme imi pare rau. De fapt, sigur o fi avand ceva probleme din moment ce a ales aceasta cale pentru a le rezolva. Am inteles ca ar mai fi avut ceva tentative cu cateva zile in urma, dar se pare ca de ziua ei a reusit...

Ce mai pot spune... Dumnezeu s-o odihneasca!

Na ca v-am scris si io despre Madalina Manole, ca 80% din blogurile pe care le citesc au ca prim post pe ziua de azi ceva legat de dansa. Sa fiu si io pe trend, ca na...

Poze "racoroase"

Voiam sa fac un wallpaper pentru voi, dar mi-am adus aminte de niste poze racoroase si am zis sa vi le arat si voua. Enjoy!
















poze de pe CzTeam Tracker